de vara

Inspirata de culorile marii, s-a nascut o noua idee! Racoritoare idee!

Aer festiv si de vacanta, accesoriu feminin si nastrusnic in acelasi timp. Asa, de vara… 😉

pereche

Com va spuneam ieri, am reinceput sa scotocesc prin vopsele si materiale. Am descoperit piese „desperecheate” si, la cererea unei „admiratoare”, le-am facut rost de „pereche”, ca sa nu se mai simta singure.

Iata, de exemplu, aceasta bratara, care plangea dupa un colier. Acum nu mai e cazul, i-am imperecheat si vor trai fericiti pana la adanci batraneti, cum cica ar fi posibil…

peruzele

Inspirata de colier, Mihaela si-a dorit si cercei facuti din pietrele acestea minunate care sunt turcoazele sau peruzelele. Va mai aduceti aminte de cuvantul acesta, din povesti? „Avea ochi albastri ca peruzeaua”. Tarziu am aflat ce e de fapt peruzeaua si am fost putin dezamagita: credeam ca e un albastru intens si transparent. Dar nici asa nu-i rau, albastrul acesta care bate spre verde… Imi place mult turcoazul, si se pare ca si Mihaelei ii place 🙂

Se spune ca piatra aceasta are numeroase virtuti curative si de protectie impotriva unor „rele” diverse (de gen invidie si altele…). Sa fie? Sa nu fie? Asta nu mai stiu. Sunt absolut convinsa ca pietrele au energie speciala si sunt sigura si ca putem fi influentati de aceasta energie, intr-un fel sau altul. Nu am studiat insa profund problema, poate ar trebui sa o fac intr-o buna zi…

mesteri pesti

Nici o legatura intre pestii mei obisnuiti si extraordinarii delfini. Singurele puncte comune ar fi ca apa e elementul lor comun, plus faptul ca ieri, in timp ce ma jucam cu pestisorii, nu mi-a iesit din cap melodia celor de la Phoenix, una din melodiile acelea complexe de pe cel mai bun album al rockului romanesc din toate timpurile: Cantafabule. Stiti cat de straniu fac eu uneori legatura intre lucruri…

Va las sa descoperiti si alte puncte comune 🙂

„Mesteri pesti”, ce mester de poet a zis asa ceva? Marele Serban Foarta, va zic…

Frate Dulf, frate Dulf,

Dulce Dulf, fratele nostru esti.

Dulce Dulf, frate bun intre pesti.

Numele tau fiind si azi,

nume de frate drept,

care in larg te scalzi,

valul

taind dirept.

Ca Filadelf prin grec,

al tau nume intreg

erai si esti,

cu dragoste de frati,

oameni

nemaiaflati

si mesteri pesti, frate Dulf.

Frate Dulf, frate Dulf…

Frate bun, intr-un vechi idiom,

frate bun

peste barbat si om.

Clar calauz pe mari,

calea ne otarasti,

aer tragand pe nari,

peste ciudat ce esti.

Delfin

si eu prin cald

al meu sange, prin salt

si prin inot.

Destinul meu de-al tau,

care ne treci prin haum,

leg

si innod, frate Dulf.

iar turcoaz?

Da, iar. Daca va amintiti de bratara aceasta, poate va amintiti si ca am promis sa va arat colierul aferent. Asta si fac in cele de mai jos, anuntandu-va cu drag ca azi a fost o zi cu soare de primavara, insa nu cine stie ce calda (nu m-am incumetat sa pun colierul pe un decolteu 😉 )

In speranta ca primavara va continua, va las in compania colierului de lemn vopsit turcoaz…