vaci, vacute, vacusoare

Cu care din ele sa incep? Cu Vaca Verde, evident.

Am inceput sa comunicam pe internet in urma cu ceva luni: m-a rugat sa ajut cu campania de ajutorare a unui copil bolnavior, am continuat sa vorbim, ne-am simpatizat. Am facut schimb de poze, de mailuri, ne-am facut cadouri. Exista oameni cu care rezonezi de la distanta si stii ca vei rezona atunci cand se produce un clic.

P1010026

Ei bine, clicul s-a produs. Ne-am intalnit in Bucuresti, ne-am cafelit, am vorbit in voie. Ii port nemarginita recunostinta de a ma fi viciat in Haruki Murakami, daruindu-mi o prima carte. 🙂

Iata ce cadou frumos am primit de la fiica ei, draguta de Io, cu care m-am imprietenit mai bine abia inainte sa ne despartim :). Cadou pentru care ii multumesc si care e primul de acest gen pe care l-am primit vreodata (dungile de soare si umbre apartin ferestrei mele, nici o legatura cu desenul).

ioana

V.V. (sa nu-i fac public numele :)) e o tipa serioasa dar haioasa, originala si culta, creativa si generoasa. De ce va spun toate astea? Pentru ca mi-am amintit de ea, pentru ca vacutele din imaginile de mai jos ii plac ei (o sa le si poarte) si sunt emblema blogului ei.

vacavaci2

Le-am zarit intr-un magazinas si n-am reusit sa ies de acolo fara sa cumpar cateva (verde, bej si rosu, sunt de sticla). Considerati-le kitsch sau priviti-le amuzati/amuzate, mie imi plac oricum si am tinut sa le pun la loc de cinste 😉

Cui nu-i plac vacutele?

PS: am actualizat pagina cu Pandantive/Coliere, punand acolo piese noi. Mai e o vacuta acolo, rosie 🙂 Enjoy!

vacute

extraterestrii se intorc

Va mai amintiti de Alien, inelul si medalionul cu ochisori bulbucati de sticla? Ei bine, perechea de Alien nº2 inca se prezentase publicului. A sosit momentul sa ii arat.

alien-ring-2-3

Fara multe cuvinte, caci alienii acestia nu inteleg nici romana nici portugheza.

alien-ring-2-2

alien2-pendant

alien2-pendant3

alien2-pendant2

alien

Trec pragul magazinului, cautand minuni care sa-mi faca semn cu ochiul. Asta caut de obicei cand merg la un magazin cu materiale pentru bijuterii.

Ma plimb in lung si-l lat, stramband constant din nas, scociorasc cu degetul prin cutiute cu bile, masor cu priviri mai mult sau mai putin critice bijuteriile deja facute, expuse in magazin si, in sfarsit, incep sa deschid sertare, unul cate unul. Sunt mari si incapatoare, cu continut colorat si atragator la prima vedere. Dupa aceea imi concentrez avid privirea pe bilute si pietricele, pe fluturasi de feltru si bobite de ceramica. Asta nu, aia nu… Next!

atelier2

Cand vanzatoarea deja da semne ca renunta sa mai creada ca as putea cumpara ceva, deschid un sertar si… imi zambesc doua capete de extraterestri de treaba: cornite din sticla, sau poate sunt ochi spiralati, bulinute care ar putea fi un inceput de ventuze. Ba nu, sunt patru capete, doua perechi simpatice. Le lipseste numai nava ca sa-si ia zborul din sertar, spre lumi mai intelegatoare si mai putin poluate (se stie ca poluarea face rau la ochisorii spiralati! 🙂 )

alien-ring

Ma uit la ei, ei se uita la mine. Intind mana sa-i apuc, vanzatoarea da semne de speranta, extraterestrii insa hop! la stanga, hop spre dreapta, nu ma lasa sa ii prind. Concentrare. Daca as fi avut o matura  le-as fi aratat eu lor!

In cele din urma reusesc sa comunic cu ei si le explic ca nu le doresc raul ci, dimpotriva, vreau sa-i transform in bijuterii ciudate, in care se vor simti ca acasa, pe planeta lor cu cornite de sticla.

alien-pendant

M-am tinut de promisiune. M-au insotit pana acasa, unde, cand au vazut „atelierul” meu, au zis ca nu mai vor sa plece, ca arata exact ca in tara lor de bastina: haotic, plin de sarme si sarmulite ca niste antene si de obiecte ciudate.

atelier3

Azi va arat doar o pereche de Aliens. Nu de altceva, dar tin la suspans 🙂