yann tiersen

L-am vazut live, in Lisabona, pe Yann Tiersen. Minunat. Un muzican plin de pasiune, care domina dumnezeieste nu stiu cate instrumente, care compune o muzica originala, coborata parca de pe alta planeta.

O sala plina de tineri, un sunet bogat si plin de forta, pana la culmi, sau delicat si psihedelic, artistul jucandu-se cu vioara si chitara, lumea vibrand in jur. Minunat. Multumesc, A.! 🙂

Anunțuri

pentru noi

Doamnelor, domnisoarelor, fetelor, fetitelor, bebeluselor, celor care duc viata mai departe, le urez o primavara cat se poate de frumoasa si le dedic un cantec care ma urmareste de cateva zile, frumos, frumos… (incercati sa il ascultati il timp ce sa va uitati pe fereastra, la o floare, ceva…) : ) La multi ani!

Imi pare rau, va trebui sa vedeti clipul pe youtube, trebuie sa faceti efortul unui clic in plus! 😦 nu am gasit nici un video cu muzichia asta, care sa poata fi incorporat, parca e o conspiratie!!

miss you

Iata ce ma obsedeaza de cand am descoperit-o pe Facebook, pe „zidul” cuiva:  o melodie absolut minunata! Vreau sa o cunoasteti si voi! Sau poate rezonez eu  exagerat la ea????

Ii dedic cu drag melodia Mariei, cu o mare imbratisare si un la multi ani cat mine de mare! 🙂 Sa ne traiesti, VV! 🙂

castel de nisip

Cine nu a construit macar o data, pe plaja sau doar in minte, castele de nisip? Cine nu si-a facut iluzii ca erau castele adevarate, populate de printese si printi, si care vor invinge timpul? Eu cred ca le construim in fiecare zi. Se numesc iluzii, se numesc vise… Unele cad de la sine, pe altele le ia apa, la primul flux. Altele sunt calcate in picioare de turisti care alearga pe plaja sau de alti constructori de castele, invidiosi. Important e insa ca le construim in continuare, desi le stim fragile.

Un castel frumos de nisip are si Martirio, o cantareata de flamenco-jazz spaniola, avangardista de felul ei, pe care eu o admir la disperare. O stiu si o ascult de vreo 10 ani si inca nu m-am plictisit de ea.  Sa zicem ca ori o iubesti, ori o detesti, nu cred ca poate fi indiferenta.

Torre de arena
que mi cariño supo labrar.
Torre de arena
donde mi vida quise encerrar.
Noche sin luna,
río sin agua, flor sin olor…
Todo es mentira, todo es quimera,
todo es delirio de mi doloooor.