tot lada bunicii (continuare)

Nu prea mai am ce povesti despre lada si despre bunica, impresiile de alaltaieri s-au estompat, dar pot sa va arat fratele mai mare al colierului de atunci. Le-am facut pe ambele in aceeasi noapte, cu aceeasi placere.

Enjoy!

lada bunicii

In ultima vreme, incurajata fiind si de valul de simpatie pe care l-a declansat proiectul nostru cu LimasCrafts, am inceput sa fiu mai atenta la diverse lucruri din jurul meu, pe care pana acum le ignorasem. De exemplu, am scotocit, impreuna cu soacra mea, intr-o lada de zestre (una din ele :)), plina cu tot felul de minuni facute cu mana de ea, cand era copila sau, mai tarziu, adulta, de mama ei (bunica, deci), sau cumparate de prin locuri in care artizanatul atinge culmi de maiestrie, ca insula Madeira, de exemplu. Vorbesc despre lucrosoare crosetate, tricotate, cusute, impodobite cu dantelarii etc.

Dantelele, cel putin (si nu vorbesc despre cele din poza de mai sus, ci despre altele, foarte foarte fine), te duc cu gandul la faptul ca cine le-a facut ar trebui sa poarte, dupa munca aceea titanica, niste ochelari grosi :). Nu cu mult timp in urma, in aceasta familie, toate lenjeriile de pat erau impoddobite cu margini de dantela, cu broderii complicate. Mai exista inca dantelele facute special pentru lenjerii, care insa nu au mai apucat sa fie folosite. Ce mai, o incantare…

M-am ales si eu cu cateva piese, care, initial, erau predestinate unui abajur, insa au aterizat pe un colier, iar vina nu e a mea! Sa va povestesc: o fata draguta mi-a cerut un cadou pentru o prietena de-a ei, foarte speciala. Mi-a descris pe scurt personalitatea prietenei ei, iar mie mi-au facut sa sune clopoteii urmatoarele cuvinte: „vintage” si „iubitoare de natura”. Mi-au picat imediat ochii pe crosetul bunicii si pe niste conuri de brad care-si asteptau si ele, cuminti, destinul handmade :). Cadoul pentru prietena a fost o brosa in forma ed lacramioara, dar asta e alta poveste. Vroiam doar sa va spun cum am ajuns sa fac acest colier (care are un frate mai mare, pe care am sa vi-l arat zilele acestea).

Asa s-a nascut ideea, si nu am stat prea mult pe ganduri. Rezultatul il vedeti mai jos.

Si-am incalecat pe-o dantela, si v-am povestit o mare bagatela! 🙂

bufoni

în 2010 am facut alti doi „bufoni„, care si-au gasit stapana atat de repede, incat nici macar nu mi-au lasat timp sa ii admir bine sau sa le fac publicitatea cuvenita. A fost o inspiratie de moment, care a trecut fulgerator 🙂 Intre timp insa, mi-a venit iar chef  sa mai incerc, si iata rezultatul:

As fi facut o poza cu el la gat, insa nu s-a incalzit vremea suficient ca sa ma convinga sa mai lepad din cojoace. Se pare ca saptamana viitoare vine vara si aici 🙂

rockalion

Poate ca ar fi trebuit sa fac ceva pascal (Pascal?), insa inspiratia nu m-a lasat in pace, trebuia sa termin colierul din poza. Este lung (de mult nu facusem un colier lung) si simplu. Medalionul e de lemn vopsit cu manuta mea.

Ce-as mai avea de spus:

-in curand am sa incep sa va arat si alte nazbatii in afara de bijuterii (eu si sotul colaboram acum intru nazbatii din lemn si alte materiale, veti vedea…). Ma rog, am sa vi le arat numai daca ies multumitor 🙂

-saptamana viitoare am sa va bombardez cu poze din Altentejo, regiune din Portugalia care are un farmec al sau, special… voi petrece acolo 2-3 zile si imi voi face rezerve de frumos… am mai fost pe-acolo cu ocazia asta, poate va amintiti…

Paste fericit, dragilor!

rasfat

Am disparut putin de pe scena blogoritica, insa am absentele motivate. Pur si simplu ma dedic altor activitati, mai exact m-am scufundat pana la gat in ele 🙂 abia mai vad cate ceva in exterior!

Aici a venit toamna, la inceput capricioasa si umeda, dupa aceea a trecut capriciul si a revenit soarele! In dimineata asta, la ora 9,30 ma aflam, in tricou cu maneca scurta, in gara, asteptam trenul. Era extrem de placut, parea primavara, din aceea soft. Se auzeau niste gaini prin apropierea peronului (sunt niste case chiar unde se termina peronul), bazaiau musculite, mai latra un catel vesel, mirosea a cafea… m-am simtit brusc tare rasfatata si BINE. Era soare, eram odihnita si ma duceam sa fac ceva ce-mi place 🙂

In alta ordine de idei, sau in aceeasi, nu sunt sigura, am scotocit prin poze ca sa vad ce am mai facut si nu v-am aratat. Am gasit acest colier, sper sa va placa. Se leaga la spate cu panglica rosie de satin. Enjoy!