Nu e o cusatura adevarata, ci una imaginata.
Am reusit sa fac poza intre doi nori, o pala de vant si trei ploi. Nici eu nu stiu cum… Asa mandra eram ieri, crezand ca venise primavara… Iar m-am inselat.
Ploua si ma gandesc ca s-ar putea sa se strice florile superbe de migdal, inainte sa le pozez eu 🙂 n-ar fi pacat?
Acum tac si va arat pseudo-cusatura. E ultima bratara mare pe care o mai fac. Am zis.
Mi s-a facut dor de munte si de ploi de vara.
eu sunt de vina? ti-am vorbit de ploaie…
si mie mi-e dor de munte.
Poate e si combinatia de culori, rosu si negru, imi aduce aminte de fotele traditionale. Desi motivele mi se par oarecum universale…
asta era ideea… ceva traditional.
rosu si negru in varianta CorYAMor
🙂
merci
Rosul si negrul fac intotdeauna echipa buna.
o, da!!!!!!!!
Este superbă! Iar reflecţia norilor e f inspirată…ce să mai, ai talent şi la fotografiat 🙂
🙂 multam! desi nu am reflectat norii dinadins 🙂