ne-poveste si inel
Desi tentatia e mare si subiectul este hilar, azi NU am sa scriu aici despre conationalul nostru care traieste aici, in Algarve, si care, dorind sa intre prin efractie intr-un supermarket din zona, s-a strecurat printr-o gaura din zid si a ramas asa, blocat in gaura, cu fundul afara si cu pantalonii in vine. Nu as scrie despre asa ceva, deoarece nu e un subiect care sa intereseze blogul meu 
. Si nici linkul acesta nu vi l-as arata, ca nu ne intereseaza . Vroiam doar sa va spun ca, de cand am auzit stirea, rad de ma prapadesc. Ba chiar mi-a trecut prin cap atunci cand am vazut la tv: nu poate fi roman, romanii sunt mai inteligenti. Mare mi-a fost insa stupoarea cand am auzit ca rusinoasa aventura avea semnatura romaneasca. Ce dezamagire!
Deci, cum NU v-am povestit nimic despre cele de mai sus, ma gandeam sa va arat un inel, adica ceva ce demult n-ati mai vazut pe blogul meu.
Inelul e facut dupa gustul lui A., care e fana a inelelor cu fundita si a combinatiilor calde de culori. Sper sa il poarte cu placere si sa o ajute sa treaca peste zilele cu multi nori…
punct si de la capat
A trecut si nebunia cu cartea (sau poate abia acum incepe, dar nu pentru mine), incep sa ma detasez si sa revin la locul meu, la lucrul meu de zi cu zi, la inele si pandantive, la mine insami. Cred ca am ars pana la capat povestea asta cu Nici o privire, poveste care dureaza de patru ani, caci m-am apucat de tradus cartea din proprie initiativa si fara sa stiu daca avea sa foloseasca sau nu cuiva, intr-o buna zi. Pur si simplu din placere. E vremea sa-i dau drumul insa. Si asta fac.
Asadar, iata ce am facut aseara, in timp ce ma gandeam la cele de mai sus. Cum demult nu am mai facut inele, caci noua mea (mica) obsesie o constituie colierele de lemn, iata inelul de… lemn, cu sarma si baza care nu provoaca alergii.
Colierul urmeaza aceeasi idee: imbinarea calda de culori, reflectarea moale a luminii, linistirea…
Punct si de la capat, deci.
nuaminspiratiepentruniciuntitlu
Am ezitat ceva timp pana sa va arat pandantivul de mai jos: in primul rand, pentru ca nu e complet terminat (ii mai trebuie retusuri), in al doilea rand pentru ca se vede in poza ceva ce nu ar trebui sa se vada si in al treilea rand… am uitat care era al treilea rand
Poate va mai amintiti inelul care face pereche cu acest pandantiv, daca nu il cunoasteti, poftiti, vi-l prezint:
Biluta inelului imi aminteste de un reflector dintr-un club, si wow! se deschide sapamana viitoare in Albufeira un club romanesc care culmea! nu va da manele, ci muzica actuala, unde se vor proiecta (posibil) filme romanesti, va fi rost si de papica de acasa (mmmmm!) plus alte rasfaturi. Abia astept! Sunt tare curioasa…
Vedeti, daca nu merg eu la Romania, vine Romania la mine 
perfect, nu-i asa? 
joaca de-a turcoazul
M-am reapucat de inele, de rasucit sarma in fel si chip… Am redescoperit placerea de a ma juca de-a bijutierul… E felul meu de a ma relaxa, de a sarbatori vara, cum spuneam…
Langa mine sta unb spiridus care nu ma lasa in pace (sau sa fie un greiere, unul din cei multi care fac cor in gradina?) si ma trage de maneca sa nu ma opresc din “bijuterit”; nu stiu ce vrea exact de la mine, dar ii fac pe plac.
Acum plec, ma striga…
sweet ring
Revin ca sa va fac pofta cu ciocolata. Sau cu lemnul parfumat. Sau cu alune. Sau cu ce va place voua mai mult.
Inelul e foarte usor, bila e de lemn iar sarma reflecta moale lumina. Un inel numai armonie…
PS: am creat si pagina CERCEI, o gasiti langa celelalte pagini “consacrate”. Enjoy!
lunar
De ce nu m-as fi dus si pe Luna? Si acolo sunt pietre, nu sunt slefuite de apa, ci de lumina si intuneric…
M-am urcat intr-o roata din acelea gigantice, care se invart si te duc pana la Luna si te aduc inapoi. Aveam aparatul la mine, asa ca mi-am zis de ce nu… Maine poate fi prea tarziu.
Ajunsa acolo, mai intai am facut tumbe din cauza lipsei gravitatiei, ceea ce m-a amuzat teribil. Pacat ca m-am amuzat singura…
Dupa ce m-am obisnuit cu lipsa gravitatiei, am inceput sa caut varcolacii care, se stie, musca din Luna atunci cand e eclipsa. Nu am gasit nici urma de varcolac dar asta-i buna, doar nu s-a fi aratat unei pamantence asa, la prima vizita… Mai intai trebuie sa ne imprietenim!
Plictisita de singuratate, am facut numai cateva poze si (un defect de-al meu), am inceput sa caut pietricele. Am si gasit. Multe.
Mi-am umplut imediat buzunarele, am mai topait putin in recunoastere, prin cratere, pana m-am plictisit de tot si am sarit inapoi pe roata gigant.
Tare mi-a placut excursia!
PS: piatra de la inelul din imagine nu e de pe Luna, caci acolo erau numai pietricele inchise la culoare. E de la Zambujeira do Mar, asa, ca sa stiti…
blue arabesque
M-a amuzat foarte tare conceptul de “Guguloi”, folosit de Lia ca sa descrie, foarte “delicat”, un inel foarte asemanator cu cel din poza de mai jos.
De data asta nu mai are sarma, este numai forma rotunda si culoare, plus intortocheri dansand din solduri ca o araboaica, pe suprafata albastra.
Caci iata cum se dansa pe suprafata verde:
Lia, ce zici de noul “guguloi”? Face fata?
chic
Unul din seturile mele preferate a plecat, in urma cu cateva saptamani, spre Romania (o parte) si spre un orasel de pe coasta oceanului, langa Lisabona (cealalta parte).
Cea care a admirat si purtat acest set a fost foarte mandra de el (inca mai astept poze de la nunta aceea, Sonho_de_Lisboa!), insa voua nu vi l-am aratat complet inca.
Inelul din ceramica, facut pe masura ca sa insoteasca armonios bratara…
… si pandantivul de piatra, care a fost prima piesa a acestui set. In formatia aceasta s-au prezentat piesele mele la o petrecere chic, impreuna cu o fata chic.
iarasi noutati…
Va anunt cu drag ca un nou stock de bijuterii, dintre cele “fabricate” il ultima vreme, se afla disponibil in Bucuresti si poate fi vazut pe pagina STOCK DE BIJUTERII IN BUCURESTI, care a fost actualizata. Sper sa va placa…
Iata un vajnic reprezentant al noului stock: inelul Touch of Gold, o piatra atinsa de norocul de a fi purtatoare de aur…
Terra
Nervuri in nuante maronii, roscate, bej, caramel… Culori de pamant, amalgam in creuzetul unui vrajitor.
Minereu brazdat de amintirea trecutelor milenii, pietre care isi amintesc cum era Terra pe vremea dinozaurilor.
Cupru si fier si aur… Argila roscata, numai buna de modelat in maini crapate de olar.
Iti vine sa iti treci degetele pe pietrele acestea, sa le mirosi, sa le gusti.
